Interzicerea discriminarii

Dreptul de a nu fi supus discriminarii constituie unul dintre fundamentele societatii democratice si ale statului de drept, motiv pentru care se bucura de o larga recunoastere formala in plan legislativ, atat la nivel international, sens in care mentionam Declaratia Universala a Drepturilor Omului (art. 7) si Conventia Europeana a Drepturilor Omului (art. 14 si Protocolul nr. 12), Directiva nr. 43/2000 a Uniunii Europene cat si la nivel national, sens in care amintim art. 16 din Constitutia Romaniei si Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 republicata cu modificari.

Raport comun privind aplicarea Directivei 2000/43/CE a Consiliului Europei, de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică

La nivelul CEDO, cauza Maktouf şi Damjanović împotriva Bosniei şi Herţegovina a fost primul caz in care Curtea a emis o sentinta istorica referitoare la incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 12 al Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omnului si a Libertatilor Fundamentale, in ceea ce priveste interdictia generala a discriminarii.

Pentru mai multe detalii, puteti consulta publicațiile Comisiei Europene elaborate de Rețeaua europeană de experți judiciari în domeniul nediscriminării.